BIOGRAFII CELEBRE ALE POLITICII ROMANESTI episodul 3

MONICA MACOVEI, apartea a II-a
- la începutul lunii iunie 2005 Monica Macovei s-a întâlnit la Palatul Victoria cu premierul Tăriceanu şi Dinu Patriciu, cercetat de mai mult timp şi reţinut la sfârşitul lunii aprilie la Parchetul General, ceea ce a facut ca în ianuarie 2006, cand presa a aflat despre aceasta intrevedere, sa se stârneasca un imens scandal mediatic; ulterior, unele publicaţii au susţinut că au mai avut loc încă cinci astfel de întâlniri: 28 decembrie 2004, 12 aprilie 2005, 26 mai 2005, 8 septembrie 2005 şi 3 octombrie 2005, date ce au coincis cu cele in care au avut loc audieri în dosarul ,,Rompetrol”, cu perioada în care Patriciu „vizita” frecvent Parchetul;
- s-a întâlnit în mai multe rânduri, la sediul Agenţiei de Monitorizare a Presei „Academia Caţavencu”, condusă de „prietenul” Mircea Toma, cu Ovidiu Buduşan,
exclus din magistratură pe timpul lui Tănase Joiţa, în prezent avocatul lui Dinu Patriciu;
- a refuzat să se prezinte, în data de 7 februarie 2006, la Comisia de Cercetare a Abuzurilor din Camera Deputaţilor, invocând o şedinţă a CSM; convocarea sa la Parlament a urmat unor sesizări făcute de Dinu Patriciu şi Radu Mazăre, privind abuzurile săvârşite de organele judiciare pe timpul cercetării celor doi;
- pe 7 februarie 2006 a solicitat Coaliţiei de la guvernare să-şi asume, încă o dată, răspunderea în Parlament pentru legile Justiţiei, la care a adus, după nici un an de la promulgare, aproximativ 200 de amendamente;
- a declarat că este de acord ca ofiţerii de informaţii să efectueze acte premergătoare începerii urmăririi penale, contrazicând poziţia pe care o adopta înainte de a fi ministru, când milita pentru restrângerea atribuţiilor serviciilor secrete în anchetele penale;
- într-un document elaborat în anul 2003, pentru Institutul European Român, actualul ministru al Justiţiei a susţinut că sintagma de „stat naţional” nu mai are sens in prezent;
- in primul an de mandat ca ministru, nu a participat decât la 13, din cele 43, de sedinte ale Consiliului Superior al Magistraturii(CSM), desi a incasat 300.000.000 de lei, ca si cum ar fi fost prezenta la toate, iar in perioada ianuarie - noiembrie 2006 la numai sapte, din totalul de 34, de intruniri ale CSM, primind, de asemenea, nemeritat, alte 240.000.000 de lei, faptă pentru care a fost chemată în faţa Comisiei de Abuzuri a Senatului;
- în martie 2006, a promovat, într-o şedinţă de Guvern, o notă prin care a solicitat achiziţionarea de echipament IT, în valoare de peste 4.000.000 de euro, prin „negociere cu o singură sursă”, deci fără licitaţie;
- Secţia Disciplinară de Judecători a CSM a decis, pe 28 martie 2006, excluderea din magistratură a judecătorului Dănuţ Cornoiu, şeful Secţiei Civile de la Instanţa Supremă, ca urmare a implicării sale în transferarea dosarului privind retrocedarea imobilului naţionalizat în care locuiesc părinţii ministrului Justiţiei, de la Completul 1, la Completul 2 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ), care, de fapt, a şi dat câştig de cauză acestora; pe 27 noiembrie 2006, un complet de noua judecatori ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie a infirmat hotararea CSM de excludere din magistratura a judecatorului Danut Cornoiu, stabilind, totusi o alta sanctiune, respectiv reducerea salariului brut, cu 15 la suta, pe o perioada de trei luni; totodata, ca urmare a acestei hotarari definitive, Consiliul de Conducere al Instantei Supreme a propus CSM schimbarea lui Cornoiu din functia de sef de sectie;
- in dosarul „Casa parintilor Monicai Macovei”, Parchetul General a dispus neinceperea urmaririi penale impotriva magistratilor Danut Cornoiu si Luana Stancu , sub o motivatie bizara: exista fapta de abuz in serviciu, dar lipsesc faptuitorii;
- redeschiderea, de catre CSM, a dosarului privind retrocedarea abuziva a unei case nationalizate parintilor ministrului Justitiei s-a dovedit a fi tot o farsa, deoarece, pe de o parte, magistratul desemnat sa reverifice acest caz, inspectoarea Violeta Hutopila, mai anchetase o data pe cei doi membrii ai completului de judecata, Ioana Surdescu si Filofteia Cizmaru, pe care, de asemenea, ii scosese nevinovati, iar, pe de alta parte, pentru ca inspectoarea fusese colega, la Curtea de Apel Bucuresti, cu „inspectatele”, ca, de altfel, si cu cele doua judecatoare care au avizat rezultatele noii cercetari, respectiv Valeria Dumitrache si Mihaela Carmen Tropcea;
- intr-un interviu publicat de „Evenimentul zilei”, din 25 aprilie 2006, ministrul Justitiei a afirmat ca UDMR este „o frana in calea masurilor anticoruptie” si ca atitudinea sa din Coalitia de guvernare se regaseste si in Parlament unde „pare ca se intinde rezistenta la aceste masuri”; totodata, Macovei a sustinut ca Uniunea este cel mai inversunat adversar al legilor anticoruptie, necesare pentru integrarea in UE, amintind, in context, ca maghiarii s-au opus, printre altele, Legii de infiintare a Agentiei Nationale de Integritate; la randul sau, in replica, Marko Bela a afirmat ca ministrul Justitiei” nereusind sa impuna anumite proiecte, proaste de altfel, a inceput acum sa-si descarce nervii pe maghiari...,facuti tapi ispasitori pentru insuccesul unui politician”;
- senatorul PD de Buzau Verginia Serbanescu a acuzat-o pe Monica Macovei de santaj, in sensul ca aceasta a conditionat aprobarea transferului fiului sau, Marius Daniel Serbanescu, consilier juridic, de la Institutul National de Criminologie la Serviciul Cetatenie din cadrul MJ, de retragerea de catre acesta a actiunii din justitie, formulata pentru anularea Ordinului 410/C/25 ianuarie 2006, privind organizarea si desfasurarea examenului de capacitate pentru personalul de specialitate juridica, asimilat magistratilor;
- referindu-se la activitatea ministrului Justitiei, liderul UDMR, Marko Bela, a declarat, intr-o conferinta de presa, din 11 iunie 2006: „Doamna ministru, fiind o fire mai revolutionara, in fiecare luna reformeaza justitia. Dar, justitia, in continuare, nu functioneaza”;
- in legatura cu proiectul de lege, initiat de ministrul Justitiei, privind infiintarea Agentiei Nationale de Integritate, cu rolul de a controla averile demnitarilor, senatorul UDMR Gyorgy Frunda a afirmat: „Dupa parerea mea, in acest proiect de lege ajungem la o solutie de multe ori mai proasta ca in faimoasa Lege 18, privind averile ilicite, de pe vremea lui Ceausescu”;
Va urma...

BIOGRAFII CELEBRE ALE POLITICII ROMANESTI episodul 2

MONICA MACOVEI , partea I
Fost ministrul al Justiţiei (sustinut de PD), in prezent europarlamentar PDL (PPE):
- fost presedinte al Asociatiei pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania-Comitetul Helsinki(APADOR-CH), practicantă Yoga, posibil membru discret al „Miscarii de Integrare Spirituala in Absolut”(MISA), amatoare de licori bahice (relevant episodul „Vox Maris” Costineşti, iulie 2005, cand s-a ametit si a dansat pe mese), sensibilă la farmecele masculine, încă din timpul practicilor de vară din vremea studenţiei, printre „apropiaţii săi” contemporani numărându-se fostul purtător de cuvânt Dan Tapalagă (acum la „Cotidianul”), Mircea Toma („Academia Caţavencu”), a cărei soţie este şi consilieră a ministrului, senatorul Peter Eckstein-Kovacs, Cristian Sofron, actor la Teatrul „C.I. Nottara”, membru MISA ;
- inainte de 1989 fostul ei sot, Valentin Macovei, a fost procuror si ofiter de securitate;
- pe 1 septembrie 1982 a fost numită prin Ordinul nr. 288 al Procurorului General în funcţia de procuror, iar din 1993 a lucrat la Secţia Urmărire Penală şi Criminalistică din Parchetul General;
- în 1996, pe timpul lui Nicolae Cochinescu, a fost supusă unei anchete interne, condusă de procurorul inspector Mihail Cârstea, pentru întârzierea soluţionării, cu
termene cuprinse între 60-1030 de zile, a 198 de dosare date în rezolvare (cinci din 1993, 54 din 1994, 16 din 1995 şi 93 din 1996), precum şi pentru absenţe nemotivate sau întârzieri repetate de la program; în urma concluziilor rezultate din control a fost nevoită să-şi dea demisia;
- pe 26 ianuarie 2005, ca ministru, a anunţat, în cadrul unei conferinţe de presă, că selecţia de oferte pentru asigurarea unui audit independent şi profesional al Strategiei Naţionale Anticorupţie, conform cerinţelor UE privind clauzele de salvgardare, a fost câştigată de firma „Freedom Housse” (conform revistei „România Mare”, agentură CIA), pentru un preţ „foarte mic” de 38.000 de euro; F.H. este unul dintre sponsorii Societăţii Academice Române şi unul dintre membrii Coaliţiei pentru un Parlament Curat, împreună cu APADOR-CH şi Fundaţia pentru o Societate Deschisă;
- după ce Gregorian Bivolaru a primit azil politic în Suedia,ministrul Justitiei a cerut Consiliului Superior al Magistraturii(CSM) o anchetă în acest caz, susţinând ca vinovaţii să fie sancţionaţi; la rândul lor, CSM şi Parchetul General au acuzat-o pe Monica Macovei că Ministerul Justiţiei este răspunzător că nu a trimis actele necesare extrădării liderului MISA; în fapt, acordarea azilului politic lui Bivolaru se datorează în cea mai mare parte unui raport din 2004, expediat autorităţilor suedeze de către APADOR-CH, care o avea în frunte pe Monica Macovei, în care erau prezentate abuzurile săvârşite de organele de stat române în cercetarea şi audierea lui Bivolaru, când „au fost încălcate drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului”;
- cu ocazia sărbătorilor de iarnă 2005-2006 a acordat prime, de câte 17.000.000 lei net, decat magistraţilor cu o vechime de până la trei ani, provocand nu numai protestul celorlalţi funcţionari, ci şi condamnarea măsurii de către Consiliul pentru Combaterea Discriminării;
- prin influenţe nedesluşite, în totalitate, a determinat ca un complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (schimbat, faţă de cel stabilit initial,de către magistratul Dan Cornoiu, şeful Secţiei Civile, la intervenţia judecătoarei Luana Stancu, care a şi devenit preşedinta noului complet), să dea câştig de cauză, deşi la instanţele inferioare pierduseră, părinţilor săi, familia Gherghescu, în procesul ce le-a fost intentat de proprietarii unei case naţionalizate în care aceştia locuiesc; în urma acestui caz, cei doi magistraţi au fost cercetaţi, iniţial de DNA, care nu a descoperit nicio faptă de corupţie, şi apoi de Parchetul General pentru abuz în serviciu;
Va urma...

BIOGRAFII CELEBRE ALE POLITICII ROMANESTI episodul 1

GHEORGHE POGEA, fost ministru de stat pentru coordonarea activitatilor din domeniul economic ( PD ), presedintele organizatiei judetene Hunedoara a partidului,in prezent ministru al finantelor publice in guvernul Boc:

- înainte de 1989, ca absolvent al Şcolii Interjudeţene de Partid din Timişoara, a îndeplinit funcţia de secretar cu probleme economice al Comitetului Municipal PCR Hunedoara;
- până în anul 1997 a fost inginer la SC „Siderurgica” SA Hunedoara, apoi, până în 2001, director general la aceeaşi societate, perioadă în care a făcut 8.000 de disponibilizări;
- în 2000 a fost numit de Adriean Videanu, patronul SC „Marmosin” Simeria, în funcţia de director al acestei societăţi;
- se afirmă că a derulat, prin intermediari, afaceri de tip mafiot cu fier vechi (în zona Hunedoarei) şi afaceri imobiliare necurate (în zona Simeriei);
- tot prin intermediari a fost implicat în problemele Grupului Feroviar Român (Uzina de reparat vagoane Simeria) unde l-a impus în CA pe Cristian Vladu, prefect de Hunedoara;
- după adoptarea, la sfârşitul anului 2005, a Ordonantei de Urgenta (a cărei Notă de fundamentare îi aparţine) privind vinderea a 32 la suta din pachetele de acţiuni ale Companiei Nationale „Loteriea Romana” şi „Imprimeriei Naţionale” a acţionat pentru deprecierea la bursă a acestor societăţi;
- la începutul anului 2006 a întreprins mai multe demersuri „neortodoxe” pentru privatizarea Uzinei „Electroputere” Craiova, în avantajul unei firme de la care primea lunar „ca sponsorizare” 10.000 de euro;
- a fost acuzat de consilierul judetean Costel Avram (PRM), din Hunedoara, ca, printr-un ordin dat lui Lucian Negulescu, angajat la Directia de Drumuri Judetene Deva, drumul ce duce la casa sa de vacanta, de pe malul Lacului Cincis( DJ 787 D, Teliuc-Toplita), a fost asfaltat doar in cateva zile(27 aprilie-2 mai), valoarea lucrarilor ridicandu-se la 500.000.000 lei;
- pe 14 noiembrie 2005, inginerul Marin Mititelu, presedintele sindicatului „Solidaritatea” de la „Mittal Steel” Hunedoara a depus un denunt penal impotriva lui Gheorghe Pogea, fost administrator unic al societatii, Radu Berceanu, fost ministru al Industriilor, Sergiu Serbotei, fost director FPS, Nicolaie Schiau, fost director al Uzinei 4 Laminoare, si Petru Vaidos, presedintele sindicatului „Siderurgistul”, acuzati ca fiind responsabili de falimentarea, prin incompetenta, a Combinatului Siderurgic Hunedoara; concret ei sunt invinuiti de subminarea economiei nationale, fals in declaratii, comunicare de informatii false, abuz in serviciu si gestiune frauduloasa;
- consilierul judetean Costel Avram a declarat, pe 15 mai 2006, ca ministrul de stat Pogea l-ar fi amenintat la telefon, dupa ce el a facut public faptul ca demnitarul democrat a dat ordin sa i-se asfalteze drumul ce duce la casa sa de vacanta;
- in toamna lui 2006 a preluat conducerea Grupului,,Titan Marmosin”, al carui patron este presedintele executiv al PDL, Adrian Videanu;