FILE DIN ISTERIA NEAMULUI (prost): azi, SEBASTIAN VLADESCU fost si actual ministru al finantelor

SEBASTIAN VLĂDESCU, ministrul Finanţelor Publice (independent, fost PNL)
- după ce a divorţat de prima soţie, s-a căsătorit, în anul 2004, cu Irina Boureanu, fosta consoartă a deputatului democrat liberal Cristian Boureanu, care îi era fină de cununie;
- este prieten „la cataramă”, cu ex-premierul Tăriceanu cu care nu numai că merge la petreceri mondene, unde se dă în stambă, ci derulează şi afaceri bănoase: cei doi sunt asociaţi la firmele „Leader High Tech” SA, care produce componente de calculatoare, şi „Alpi” SA, care se ocupă de lucrări publice şi industriale, societăţi la care fostul prim-ministru liberal deţine 10, respectiv 25 la suta din pachetul de acţiuni;
- l-a numit în funcţia de consilier al ministrului şi ca reprezentant al Ministerului Finantelor Publice(MFP) în CA al „Loteriei Române” pe Nicolae Rotileanu, fost asociat al său şi al lui Calin PopescuTăriceanu, la firma „Leader High Tech”;
- ca membru în Comisia de Privatizare a BCR a încasat 1,083 miliarde lei vechi;
- Eduard Manole, fost candidat la Preşedinţia României, a solicitat, pe 5 aprilie 2006, Camerei Deputaţilor, în numele firmei „Concept Ltd”, al cărei director general este, începerea urmăririi penale împotriva ministrului de Finanţe, pentru abuz în serviciu, în sensul că instituţia pe care o conduce a fost incapabilă să gestioneze activitatea Societatii „Carom” SA, „reuşind să transforme procesul de privatizare într-un circ de prost gust, finalizat cu un faliment”;
- o fostă firmă a actualului ministru de Finanţe („Romanian Soft Company”) este acuzată si reclamata la Inspectoratul General al Politiei, Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei si Oficiul de Lupta Anti Frauda că a vândut mai multor spitale din Capitala, printre care şi cel al MAI, trei programe informatice („ARES.net”, „CARE.net” si „Ambulanta”) despre care o companie rivală („Omnis Group”) afirmă că au fost furate si copiate din programul propriu, „ISIS.net”;
- firma din domeniul medical „Medist” SA, din care ministrul Finanţelor s-a retras, dar unde şi-a lăsat persoane apropiate (fosta soţie - 55 la suta şi un amic -38 la suta), a obţinut, prin licitaţii discutabile, inclusiv cu un singur ofertant, de când Vlădescu a avansat prima oara la Palatul Victoria, contracte cu instituţii ale statului de circa 12 miliarde lei (STS - 6 miliarde, Agenţia Antidrog - 3,5 miliarde, SPP - 2,3 miliarde);
- ancheta procurorilor Directiei de Investigare a Infractiunilor de Crima Organizata si Terorism, in dosarul „Rompetrol”, si luarea de catre instanta a deciziei de recuperare la bugetul statului a banilor pe care aceasta companie i-ar fi luat, fara nici un drept din creanta Libia, au fost intarziate cu circa un an, din cauza ca ministrul Vladescu a refuzat sa semneze o adresa catre Parchetul General, din care sa rezulte ca Ministerul Finantelor Publice se constituie parte civila in aceasta cauza;
- pe 27 iunie 2006 a afirmat la Radio „Guerilla” ca are o avere estimata la 200.000-400.000 de euro, proveniti din „vanzarea de martisoare in Piata Romana, la Universitate si in Amzei”(inainte de 1989), din distributia presei, in Ploiesti, si din vanzarea de imbracaminte, in Ucraina (dupa Revolutie);
- presedintele PNL Bucuresti, Ludovic Orban, a cerut pe 2 iulie 2006, intr-o conferinta de presa, demisia ministrului de Finante, pentru ca nu a sustinut in sedinta CSAT propunerea PNL de retragere a trupelor din Irak;
- Ministerul Finantelor nu a fost capabil sa elimine din noul Cod Fiscal, publicat in Monitorul Oficial pe 1 augusr 2006, doua prevederi care se bat cap in cap, respectiv continutul articolului IV, alineatul 1, care stabileste ca, de la data aderarii Romaniei la UE, microintreprinderile vor fi impozitate, ca si celelalte societati comerciale, cu 16 la suta, si cel al punctelor 67-69, care precizeaza ca de la 1 ianuarie 2007, aceste societati urmeaza sa fie impozitate cu doi la suta pe cifra de afaceri;
- prin diverse tertipuri juridice si din interese absconse Ministerul Finantelor Publice a blocat, mai multe luni de zile, punerea in aplicare a OUG nr. 48/28 iunie 2006, care prevedea, in conformitate cu cerintele acquis-lui comunitar, desfiintarea, incepand cu 1 octombrie 2006, a celor 100 de magazine duty-free, aflate in 25 de puncte rutiere de trecere a frontierei de stat a Romaniei;
- din cauza unor costisitoare operatiuni financiare efectuate de MFP in ultimele zile ale anului 2006 - decontarea contravalorii diferitelor proiecte angajate, inclusiv in domeniul infrastructurii, majorarea cu aproximativ 150 de milioane de euro a capitalului social al CEC, stergerea de datorii, in valoare de circa 800 de milioane de euro, a diferitelor companii de stat - excedentul bugetar de doi la suta, inregistrat in ptimele 11 luni, motiv de lauda pentru guvernanti, s-a transformat intr-un deficit, pe intreg anul 2006, de unu la suta;
- in anul 2006 a primit 1.090.450.000 lei din activitatea depusa la Comisia de privatizare a BCR si 685.050.000 lei de la Comisia de privatizare a CEC, desi aceasta ultima institutie bancara a ramas neprivatizata; la inceputul anului 2007, ministrul Vladescu s-a aratat nemultumit de banii incasati, aratand ca acestia i se par incuficienti, in comparatie cu efortul facut: „Consider ca am facut o treaba foarte buna in comisiile de privatizare si ca sunt platit chiar prost pentru ceea ce am facut”;
(foto: Ziarul Financiar www.zf.ro)

Genial!

Eram în avion…mă plictiseam..Şi ghici cine se asează lângă mine?…(Mutu frate) Mă gândesc cum să mă bag în seamă fără să par un fan disperat…şi-mi vine-n cap prenumele lui…Adi…îl caut pe Facebook..îi recunosc poza. Îi umblu pe profil. Şi văd ce-i place. Ghici ce ? Table frate. Ce fac? Şoptesc: " Băi, ce-ar merge o linie acuma" , cât să mă audă. Băi şi scoate punga de coca frate.. facem 3 liniuţe.. ne facem praf.. Ne împrietenim şi pe Facebook..."

Show must go on: încă trei luni de haos în PSD Arad

Speram ca venirea preşedintelui Victor Ponta şi a secretarului general Liviu Dragnea în Arad să limpezească apele în sânul filialei PSD, chiar dacă pentru asta ar fi fost necesare câteva măsuri radicale. Întâlnirea de la Vladimirescu a fost însă prea scurtă şi mult mai light decât cred eu că ar fi trebuit. În fond, nu s-a reuşit decât amânarea tranşării lucrurilor până la o viitoare conferinţă judeţeană care să desemneze în mod statutar o conducere legitimă - fie să legitimeze actuala echipă, cu inevitabilele ajustări, fie să desemneze un lider nou şi o echipă după chipul şi asemănarea acestuia. Dincolo de toate acestea însă, reuniunea social-democraţilor arădeni de la Vladimirescu va rămâne în instoria PSD-ului local drept un nou moment zero al tumultuoasei evoluţii arădene a acestei formaţiuni politice.

PSD nu a avut multe zile bune pe aceste meleaguri, fiind mai mereu măcinat de conflicte interne. Mazilirile, trădările şi luptele de gherilă dintre numeroasele sale fracţiuni au devenit fenomene aproape fireşti, toate acestea într-un partid care - culmea iroiniei - militează pentru solidaritate şi egalitate de şanse. Aşa cum s-a evocat şi cu prilejul şedinţei de la Vladimirescu, PSD Arad a avut în 2004 totul şi a pierdut totul, intrând în alegeri din poziţia de favorit dar fiindu-i administrată o usturătoare înfrângere ale cărei urmări se resimt şi astăzi. Decăderea PSD în Arad are la bază îndepărtarea continuă şi consecventă de electorat, produsă pe fondul ascensiunii nebune a PD-L. Iar cauzele sale sunt aceleaşi: scandalul permanent şi lupta pentru putere în cadrul filialei. Nu mi-am propus să fac istoria ruinării PSD în Arad dar mă uit în trecut şi nu pot să nu remarc faptul că toate aceste practici s-au perpetuat şi continuă să fie şi în momentul de faţă principala formă de manifestare politică a social-democraţilor arădeni. Iar întâlnirea de la Vladimirescu nu a stopat acest fenomen ci dimpotrivă, cel puţin pentru următoarele două - trei luni, până la desfăşurarea conferinţei judeţene, el se va intensifica.

Am presimţirea că PSD va face din nou deliciul presei locale şi îşi va atrage oprobiul public spălându-şi rufele în vazul tuturor. De aceea, cred că preşedintele Victor Ponta nu a optat pentru cea mai fericită variantă, prelungind agonia filialei până la începutul verii. Cred că o curăţenie de primăvară ar fi fost un tratament mult mai eficient, chiar dacă experimental şi mai greu de suportat de trupul şubrezit al partidului. Cangrena membrului neamputat cuprinde, în cele mai frecvente cazuri, întregul organism şi este fatală. De aceea, am rezerve faţă de terapia complementară pentru care au optat Ponta şi Dragnea în cazul PSD-ului arădean. Setea de răzbunare, apetitul pentru sânge, frustrările şi tensiunile care definesc profilul comun al social-democraţilor arădeni nu pot fi suprimate prin organizarea de alegeri interne ba mai mult decât atât, aceste alegeri sunt un prilej foarte bun pentru asemenea manifestări care vor îngropa şi mai mult ideea de eficienţă în PSD Arad.

Nevoia unei opoziţii ferme, constructive şi credibile faţă de actuala putere centrală şi locală este astăzi mai mare ca niciodată. PSD însă va fi în continuare în opoziţie cu sine însuşi iar vocea miilor de arădeni care îşi pierd locurile de muncă, nu-şi mai pot plăti ratele sau facturile de utilităţi, pierd bani prin reducerea salariilor sau îngheţarea valorii punctului de pensie, miile de arădeni care decontează fără nicio vină costurile crizei şi trebuie să suporte incompetenţa guvernanţilor, nu va fi auzită nici de către Putere, preocupată să instaureze dictatura portocalie, nici de către Opoziţie, preocupată să se autodevoreze.